Sunday, May 6, 2007

Tristeti provinciale

[picture: "Last night, my town was blue" by Edu-Edu .All rights reserved]


Week-end-ul asta am fost in Braila, si la invitatia unui prieten, am iesit in oras sa mai stam la un pahar de vorba... Toate bune si frumoase pana aici, numai ca, in drum spre locul unde am stat "de vorbe", am vazut o priveliste de care ma dezobisnuisem. O multime pestrita de tineri, care mai de care mai "cu valoare", etalandu-si "noile achizitii" in materie de "gagici", sau cautand unele noi, tot acest proces, desfasurandu-se intr-o miscare relativ circulara, pe un drum de vreo 1km. Ce-i drept, pe vremea cand stateam in Braila, nu mi se parea asa de ciudat, pentru ca era o priveliste pe care o vedeam in fiecare seara cand ma intalneam cu prietenii, dar acum, devenind un fel de outsider, imaginea mi s-a parut si mai grotesca decat o consideram odata. Apoi, pe un traseu, de-o idee mai lung, defilau cei care aveau masina (mai mult sau mai putin noua si mai mult sau mai putin buna), acelasi drum, parcurs de sute de ori, poate, poate ii va remarca ceva.
Odata ajuns la terasa unde obisnuiam sa stau vara trecuta, din simplul motiv ca era bere ieftina si oameni fara atatea fite. Anul asta, am observat o schimbare in look-ul terasei: un colt al acesteia fusese amenajat in asa fel incat sarea in ochi prin "luxul sau"(canapele si scaune din ceva ce vroia sa fie piele, la fel cum se intalnesc in cluburi), asta in timp ce restul locului isi pastrase mesele si scaunele din lemn, care nu fusesera (inca) sterse de praf. Adica, la mesele de lemn stateau oamenii normali, iar la "locul pentru mafioti", cum i-a zis prietenul meu, stateau cei care aveau bani de la mamica si de la taticu', si deci isi permiteau sa se "rupa-n figuri", in stilul lor caracteristic.

Daca in centrul orasului, domnea opulenta, cu cat te indepartai de acea zona, cu atat papagalii se transformau in cocalari care erau foarte "binevoitori" daca ii atingeai din greseala (mai stii, poate le luai vopseaua :) ).

Povestea mea se termina brusc aici, lasandu-mi un gust amar, deoarece ma gandesc la istoria orasului si la felul cum erau oamenii altadata (cu mai mult bun simt), iar prezentul nu mai reflecta aproape nimic din ce a fost odata.

4 comentarii:

Anonymous said...

Braila e locuita si condusa de multi oameni "din aia care nu sunt toti oameni"... pacat, fiindca orasul e frumos.

Unknown said...
This comment has been removed by the author.
Anonymous said...

Sa stii k odata ce te obisnuiesti cu Bucurestiul, Braila in care ai trait toata viata ti se pare un loc mic, urat, plictisitor care nu se mai simte nici macar familiar. Daca n-ar fi venit lumea la defilare pe faleza duminica seara, ti s-ar parea ca orasul este de-a dreptul mort. Ultima oara cand am fost pe faleza, acum 2 luni, mi-a provocat o greata de nedescris la vazul "acelora" plini de fite si aere de n-au pe unde sa le mai bage.In fine, pacat...

Anonymous said...

eu una n-am putut pleca prea departe de Braila..nush..poate si pt k ma acomodez greu cu skimbarile...imi place la nebunie orasul asta..cu toti "cocalarii" ei..daca n-ar fi ei, de cine as mai rade eu in putinele zile cand mai am timp sa ies la plimbare pe faleza?!... anonymous1,orasul nu e chiar asa "mort"cum ti se pare;) e mai viu ca niciodata..acum e vara si totul e colorat, nu vezi? e adevarat, si cu prost-gust, fitze, si prostie omeneasca dar uita-te la ce merita cu adevarat...